Gata si cu Tj... Dumnezeu imi e maror ca am facut tot ce mi-a stat in putere sa evit aceasta despartire, intrucat amandoi am trecut cu mult peste varsta conflictelor de orice fel.. Dar nu a fost posibil. Un imbecil de o viata nu are cum sa moara altfel decat imbecil.. In plus, pana si cei ok imbatranesc jalnic, iar altii pur si simplu se ramolesc.. Am certitudinea ca in Tj se regasesc doze egale ale tuturor manifestarilor astea (din postul de ruptura reiesea ciudat ca ii sunt necunoscut, si un fel de neica’ nimeni).
In valtoarea unor reprosuri fara noima, l-am retinut si pe cel ce imi imputa ca nu public din propriile mele fotografii, facand abuz de ale altora, ceea ce este real. Insa cei pe care ii public pe FB sunt: un Bresson, un Ansel Adams, un Penn, o Leibovitz, un Ray... etc.
Pe de alta parte eu nu mai caut nicio recunoastere si nu mai am nevoie de parerile nimanui. Nu doar in asta, ci in orice forma a artei in care ma implic, opiniile mediului imi sunt de folos doar orientativ. Relativ la tinta, nu la calitate, si nici pe alea nu le accept din orice directie. Eu navighez de multa vreme prin apele cele mai tumultoase ale confruntarii cu sinele.
Adio biet imbecil.. Te iert fiindca n-ai inteles nimic din trecerea ta, dar DA, i-ai fraierit pe cei mai multi.. in asta ai izbandit, evreu smecherit in parvenitism... Paaaaa...
***
Si am cazut la pat. Nasol cand esti singur.
M-a secerat ca o rafala de mitraliera. Pe la pranz ma dureau dintii, mai apoi m-au luat in primire niste frisoane zguduitoare, cu puseuri de febra deliranta.. In juma de ceas m-am prabusit total, victima a unei nevralgii, peste care s-au suprapus o infectie si o raceala.
As fii putut sa chem pe unul dintre vecini, cu care ma am mai bine...? sau poate pe baiatul cu care m-am mai ajutat..? sau poate ambulanta..? Ma dadeam atat de greu jos din pat..
Pana la urma mi-am amintit ca sunt erou.. Am lasat bolesnita si am reusit sa ma taresc pana la sertarul cu medicamente.. Dupa primele doze, a devenit mai simplu.
Oricum, am avut nevoie de doua zile sa ma repun pe picioare cat de cat.. Refacut nu-s nici acum.
Care va sa zica asa se va intampla. Doamne ajuta sa fie asa si nu altfel.
***
In toata agonia mea mi-am dat seama ca nu am facut nimic anul asta, pentru participarea la FITS 2024, si ca de acum imi va fi foarte greu sa mai prind biletele dorite. M-am gandit mult la teatru zilele astea si vorba lui Chateaubriand: „Cand vad ceea ce vad si cand aud ceea ce aud, sunt fericit ca gandesc ceea ce gandesc„
***
Daca Dumnezeu te lumineaza, asa, fulgerator, intr-o treaba deosebit de complexa, e pentru ca faci parte din planurile sale colaterale. La Templu, de pilda, mi-au fost necesare doar doua ore, nu numai sa ma prind de schema, dar sa pot face chiar unele aprecieri pe capitole: ce e paguba, care e furaciune si ce e prejudiciu.. Doua ore pentru o treaba ce va ocupa intens comisia cel putin zece saptamani, desigur nu doar pentru a identifica manevra ca atare, ci si pentru ca ea sa poata fi solid argumentata..
Doua ore pentru care mi-au fost necesari 40 de ani de practica, .... da fara scanteia divina, tot nu-mi ar fi iesit nimic...
Totalul escamotarii e infiorataor si readuce pe tapet marea dilema. Daca intru in acest razboi, in care numai am pasit timid, la banii astia n-ar fi deloc exclus sa ma calce vreo masina, ori sa imi cada din senin vreo caramida in cap.. Ei stiu ca reprezint, potential, cel mai mare pericol.
Trebuie sa ma decid si sa termin cu toate amanarile, jumatatile si toate eschivele astea nedemne..
***
Pe impresar l-am mintit. Eram inca febril, dar asta nu e o scuza. I-am trimis poze cu transformarea Irinei, informandu-l totodata ca Inga e subiectul unui scandal pe o tema asemanatoare celor din filmele noastre; acest cast nu mai poate fi utilizat, asa ca sunt in cautarea unor noi actori, intre care unul am si gasit (pe Miriam). I-am mai povestit despre un proiect (fictiv), despre nevoia upgradarii echipamentelor, si am apreciat ca turnajele unor noi scenarii vor putea incepe abia in toamna, daca lucrurile merg bine... fara sa am nici cea mai mica intentie sa fac asa ceva.
Si astia sunt de temut. Cred ca daca m-ar gasi in vreo alta colaborare, ar fi si ei capabili de orice masuri punitive.
***
Raportul investitiei cinema, inregistreaza in sfarsit primul succes notabil. Am ajuns pe zero. Au fost mai multe intamplari ce au atras atentia asupra productiei si astfel interesul fata de ea a crescut rapid. In acest moment imi pot retrage banii negrevati de nicio cheltuiala. E o posibilitate unica de a renunta fara nicio pierdere. Dar nu voi face asta.
E de asteptat ca, dupa acest palier, actiunile sa cresca constant pana la premiera, insa aspectul e irelevant. Numai dupa prima luna de incasari vom putea trage linie, intrucat doar interesul publicului e in masura sa ridice, ori sa coboare sumele..
Insa evolutia situatiei actuale m-a linistit sufleteste, asa ca am reluat discutiile cu cei ce ar trebui sa imi obtina avizul de la comisia pentru monumente..
***
Ce mult am scris azi.. Tot ce public aici se scade din munca de la roman; Munca de la roman intra in vrie daca nu ma descarc aici... ce mai harababura ??
Bine ca a revenit primavara...
In valtoarea unor reprosuri fara noima, l-am retinut si pe cel ce imi imputa ca nu public din propriile mele fotografii, facand abuz de ale altora, ceea ce este real. Insa cei pe care ii public pe FB sunt: un Bresson, un Ansel Adams, un Penn, o Leibovitz, un Ray... etc.
Pe de alta parte eu nu mai caut nicio recunoastere si nu mai am nevoie de parerile nimanui. Nu doar in asta, ci in orice forma a artei in care ma implic, opiniile mediului imi sunt de folos doar orientativ. Relativ la tinta, nu la calitate, si nici pe alea nu le accept din orice directie. Eu navighez de multa vreme prin apele cele mai tumultoase ale confruntarii cu sinele.
Adio biet imbecil.. Te iert fiindca n-ai inteles nimic din trecerea ta, dar DA, i-ai fraierit pe cei mai multi.. in asta ai izbandit, evreu smecherit in parvenitism... Paaaaa...
***
Si am cazut la pat. Nasol cand esti singur.
M-a secerat ca o rafala de mitraliera. Pe la pranz ma dureau dintii, mai apoi m-au luat in primire niste frisoane zguduitoare, cu puseuri de febra deliranta.. In juma de ceas m-am prabusit total, victima a unei nevralgii, peste care s-au suprapus o infectie si o raceala.
As fii putut sa chem pe unul dintre vecini, cu care ma am mai bine...? sau poate pe baiatul cu care m-am mai ajutat..? sau poate ambulanta..? Ma dadeam atat de greu jos din pat..
Pana la urma mi-am amintit ca sunt erou.. Am lasat bolesnita si am reusit sa ma taresc pana la sertarul cu medicamente.. Dupa primele doze, a devenit mai simplu.
Oricum, am avut nevoie de doua zile sa ma repun pe picioare cat de cat.. Refacut nu-s nici acum.
Care va sa zica asa se va intampla. Doamne ajuta sa fie asa si nu altfel.
***
In toata agonia mea mi-am dat seama ca nu am facut nimic anul asta, pentru participarea la FITS 2024, si ca de acum imi va fi foarte greu sa mai prind biletele dorite. M-am gandit mult la teatru zilele astea si vorba lui Chateaubriand: „Cand vad ceea ce vad si cand aud ceea ce aud, sunt fericit ca gandesc ceea ce gandesc„
***
Daca Dumnezeu te lumineaza, asa, fulgerator, intr-o treaba deosebit de complexa, e pentru ca faci parte din planurile sale colaterale. La Templu, de pilda, mi-au fost necesare doar doua ore, nu numai sa ma prind de schema, dar sa pot face chiar unele aprecieri pe capitole: ce e paguba, care e furaciune si ce e prejudiciu.. Doua ore pentru o treaba ce va ocupa intens comisia cel putin zece saptamani, desigur nu doar pentru a identifica manevra ca atare, ci si pentru ca ea sa poata fi solid argumentata..
Doua ore pentru care mi-au fost necesari 40 de ani de practica, .... da fara scanteia divina, tot nu-mi ar fi iesit nimic...
Totalul escamotarii e infiorataor si readuce pe tapet marea dilema. Daca intru in acest razboi, in care numai am pasit timid, la banii astia n-ar fi deloc exclus sa ma calce vreo masina, ori sa imi cada din senin vreo caramida in cap.. Ei stiu ca reprezint, potential, cel mai mare pericol.
Trebuie sa ma decid si sa termin cu toate amanarile, jumatatile si toate eschivele astea nedemne..
***
Pe impresar l-am mintit. Eram inca febril, dar asta nu e o scuza. I-am trimis poze cu transformarea Irinei, informandu-l totodata ca Inga e subiectul unui scandal pe o tema asemanatoare celor din filmele noastre; acest cast nu mai poate fi utilizat, asa ca sunt in cautarea unor noi actori, intre care unul am si gasit (pe Miriam). I-am mai povestit despre un proiect (fictiv), despre nevoia upgradarii echipamentelor, si am apreciat ca turnajele unor noi scenarii vor putea incepe abia in toamna, daca lucrurile merg bine... fara sa am nici cea mai mica intentie sa fac asa ceva.
Si astia sunt de temut. Cred ca daca m-ar gasi in vreo alta colaborare, ar fi si ei capabili de orice masuri punitive.
***
Raportul investitiei cinema, inregistreaza in sfarsit primul succes notabil. Am ajuns pe zero. Au fost mai multe intamplari ce au atras atentia asupra productiei si astfel interesul fata de ea a crescut rapid. In acest moment imi pot retrage banii negrevati de nicio cheltuiala. E o posibilitate unica de a renunta fara nicio pierdere. Dar nu voi face asta.
E de asteptat ca, dupa acest palier, actiunile sa cresca constant pana la premiera, insa aspectul e irelevant. Numai dupa prima luna de incasari vom putea trage linie, intrucat doar interesul publicului e in masura sa ridice, ori sa coboare sumele..
Insa evolutia situatiei actuale m-a linistit sufleteste, asa ca am reluat discutiile cu cei ce ar trebui sa imi obtina avizul de la comisia pentru monumente..
***
Ce mult am scris azi.. Tot ce public aici se scade din munca de la roman; Munca de la roman intra in vrie daca nu ma descarc aici... ce mai harababura ??
Bine ca a revenit primavara...