Acasa
Argo
Argo - Ben Affleck (2012)
"Argo f**k Yourself"
Al treilea film de sub directia lui Ben Affleck se vrea un elogiu adus acelor eroi necunoscuti si imposibil de onorat, care intreprind actiuni curajoase cu riscuri enorme intr-un deplin anonimat. Parte din ei sunt agenti ai serviciilor secrete.
“film in film, film de aventuri, film de spionaj, satira” Argo nu are decat o legatura abstracta cu argonautii, intrucat e si aici denumirea unei misiuni ce implica personaje; cu Iason ori cu lana de aur ? Niciuna ! E numele bravei si coerentei initiative a unui agent CIA (Tony Mendez - Ben Affleck) dinautrul unei actiuni mai mari si haotice a serviciului din care el face parte.
Intriga reia fapte reale ce au tinut prima pagina a ziarelor pentru 444 de zile (1979-1981) :
Ambasada Americana de la Teheran este atacata de protestatatarii Ayatulahului Khomeini (insurgentii deghizati: vedem statii de emisie care coordoneaza ambuscada, arme de foc profesional manuite, etc.) si 52 de functionari sunt luati ostatici.
In timpul asediului ei reusesc mai inainte sa distruga prin tocare toate documentele detinute. Grija imediata a statului american este orientata catre salvarea a sase dintre ei, care in timpul evenimentelor, apuca sa se refugiaze in casa ambasadorului canadian. Descoperirea lor acolo i-ar transforma in victime sigure, atat pe ei cat si pe cei care i-au adapostit (diplomatul canadian si familia sa).
Intre timp in cladirea ocupata a ambasadei sunt adusi cateva sute de copii care au sarcina de a juca puzzle cu franturile de documente si nu e decat o chestiune de timp pana cand hartia care contine componenta completa a misiunii americane si fotografiile membrilor ei, vor fi reconstituite, denuntand astfel absenta celor sase oficiali si declansand cautarea lor, o treaba simpla si de scurta durata intr-un stat devenit peste noapte anarhic-politienesc.
Ideea lui Mendez este sa deplaseze la Teheran o echipa de filmare (canadiana) interesata de realizarea unei super productii (Argo- a science fantasy), care sa ii preia pe cei sase, si sa ii extraga astfel din situatia limita in care se afla. Pe fondul actiunii personale se desfasoara si preparativele reactiei americane oficiale: o interventie in forta a trupelor speciale (Delta Force-proaspat constituite si aflate, imi pare, la prima lor actiune de anvergura).
Cum se termina nu zic….dar daca vrei sa afli: du-te si vezi !
Filmul are ritm, suspans, povestea e tensionata si alerta, mijloacele cinematografice sunt cele ce trebuiau utilizate, dar se remarca jenant o lipsa acuta de personalitate. Sunt folosite cu un fel de teama procedeele clasice de gradare a intensitatii actiunii: cupaje rapide de cadre, camera din mana, conversatii ale unor planuri disproportionate, buletine informative oficiale introduse in naratiune sub un alt format de imagine (influenta lui Oliver Stone e chiar deranjanta); iar filmarile « in poza » ce au ca scop evidentierea calitatilor « de baiat frumos » ale lui Affleck, cu care povestea e presarata mai peste tot sunt chiar obositoare.
Filmul se recomanda si din alt motiv decat acela ca el a produs o ampla si interesanta controversa (ce trebuie cunoscuta macar, de orice cinefil). In subsidiar el vorbeste cu subiect si predicat despre relatiile sistemului cinematografic mainstream. Pentru multi va fi o mare surpriza sa afle cum e numit un director, ba chiar si intreaga echipa ; dar mai ales sa priceapa care sunt cateva etape generale si de neocolit in realizarea unei productii, ce pana la urma nu e decat o investitie ca oricare alta din industrie (ramura cinematografica, de data asta).
Nicio indoiala ca avem de a face cu o realizare foarte buna, insa daca asezi lungmetrajul alaturi de celelalte productii majore ale anului 2012: “Amour”, “Seven Psihopats”, “Tabu”,” Les Miserablles”, “Lincoln”, “Holy Motors”, ” Post Tenebras Lux” “Life of Pi”, “Da reun na-ra-e-suh”, “Moon Rise Kindom”…si inca…nu prea poti sa accepti cum de a luat el Oscarul pentru cel mai bun movie…(cel care ar fi rautacios, ar face o legatura directa intre actiunea de tip militar, gestul eroic al unui agent, decernarea premiului de catre Michelle Obama, propaganda, politic, ingerinta, scopuri ascunse, alea, alea….Dar nimeni nu e rautacios = Bravo Argo !).
And Argo....Do f**k Yourself Bro....
PS. sintagma "Argo f**k Yourself" prin care cei implicati direct numesc invariabil proiectul evadarii pus la cale de ei, semnifica prin analogia cu onanismul soarta unui demers fictiv ce se poate substitui, intr-o oarecare masura, realitatii.
Du-te sa vezi... in spatele cortinei.
Picanterii:
-Ben Affleck, fan declarat Led Zeppelin, a admis ca acceptul din partea grupului pentru a utiliza "When the Levee Breaks" ( "Led Zeppelin IV") a impus refilmarea unei scene, intrucat in prima varianta aparea ca piesa de debut a albumului. Bratul unui pickup o reproducea imediat dupa pozitionarea LP-ului in platou. De fapt este vorba insa despre ultima melodie de pe fata doi.
-Realizat dupa o poveste adevarata scenariul are insa mici compromisuri: in realitate, Tony Mendez a fost prezent in Teheran cu ocazia misiunii numai o zi si jumatate.
-Pe altarul autenticitatii sunt distribuite uriase eforturi. Pentru a recrea atmosfera anilor 1970, Ben Affleck a inregistrat totul in regular film, sectionand cadrul la jumatate, si apoi marind imaginea pentru a exagera granulatia din post proces. De asemenea a copiat efectiv miscarile camerei dupa retetele scenelor din All the President's Men (1976) si Chinese Bookie (1976).
- Affleck a impus actorilor ce interpreteaza roluri de refugiati sa locuiasca impreuna izolati timp de opt zile, imbracnad haine si utilizand confortul acelei perioade si acelei situatii (dupa multi, un exces fara consecinte adevarate)
- Voluntar productia a urmarit un scandal publicitar prin acuze insinuante la refuzul ambasadelor straine de a ajuta urmaritii, prin aluzii la personalitati, practici si studiouri hollywodiene... o sumedenie de alte tertipuri. Nu a reusit insa nimic din toate acestea... dar a luat Oscarul oricum.
-Singurul scandal "mocnit" a fost legat de faptul ca revolutionarii din turnaje utilizau in timpul atacului arme German H-K G3 si nu AK-47 asa cum era de asteptat. Adevarul este ca Iranul avea o astfel de dotare in acea perioada datorita faptului ca produce sub patent arma respectiva in uzinele Defense Industries Organization. Abia patru sau cinci ani mai tarziu Hekler & Koch G3 a fost inlocuit cu AK-57
Making of:
