Hobby Tools Bushcraft

Spary anti-urs la cel mai bun raport calitate/pret

aici

Stie cineva daca sunt bune de ceva cutitele si topoarele din promotia benzinariilor MOL ??

Yaaap... sunt Fiskars si Gerber (de multe ori acelasi produs sub brand diferit, Gerber realizand multe dintre uneltele sale la Fiskars).

In opinia mea Fiskars sunt cele mai bune topoare ale momentului (peste Hultaforce si Grandforse). Utilizeaza tehnologie moderna (sinterizare), ascutire cu laser, au configuratii si cozi net superioare... si nu in ultimul rand costa 1/3 din pretul suratelor mentionate.

In plus, promotia asta iti aduce inca o scadere de pret pe la 15%

Dude a scris:In opinia mea Fiskars sunt cele mai bune topoare ale momentului (peste Hultaforce si Grandforse). Utilizeaza tehnologie moderna (sinterizare), ascutire cu laser, au configuratii si cozi net superioare... si nu in ultimul rand costa 1/3 din pretul suratelor mentionate.

Cum asa ? Nu-s Gränsfors Bruk cele mai bune topoare din lume ????????

Takuma: Gransfors sunt produse publicitare.

Uite o mica expunere despre formarea pretului unui produs. Ea se stabileste invers, de la un barem in jos.
Gransfors si-a propus sa impuna topare din calsa premium, avand ca public tinta pe cei cu dare de mana, dar si pe cei care vor sa epateze (sa iasa din rand);

Dupa cea ai plafonul de bani, stabilesti cum ii repartzezi si in mare sunt trei directii:
1. Calitatea produsului;
2. Modul de prezentare (ambalare, kit livrare etc);
3. Cuantum publicitar;

La Fiskars de pilda lucururile stau asa

1. 90 %
2. 5%
3. 5%

La Gransfors

1. 45%
2. 20%
3. 35%

Nu am datele astea din nicio statistica.
Sunt burtometrice, dar lesne de sustinut.

Fiskars a bagat totul in scula pe principiu unei fiabilitati crescute. Taisul e cu foarte putin mai moale ca la Gransfors, dar e asa cu un scop: el va fi mereu la fel dupa fiecare reascutire; La Gransfors taisul e ceva mai tare, dar se pierde calitativ cu fiecare reascutire. Asta pentru ca F. utilizeaza un proces de prefabricare ce asigura o excelenta omogenizare in masa a materialului, pe cata vreme G. face un fel de calire: adica doar un tratament superficial (pe masura ce indepartezi un strat la reascutire te vei afla pe un altul care e ceva mai moale, si asa mai departe). Ca sa iti fie foarte clar acesta este mortivul pentru care Fiskars acorda o garantie de 25 de ani topoarelor sale, iar Gransfors... numai 2 si in niste conditii foarte stricte.

In plus.. ce face Gransfors in atelierele sale (ce fac toti mascaricii deghizati in fierari pe youtube) nu se numeste forja. Asta fiindca forja nu e numai un proces de ciocanire la cald (aceasta e o simpla mica etapa a forjei, asa cum e ea definita in termenii de specialitate). In linii mari, forja ar fi ceea ce gasesti tu pe net sub titlul de "otel damasc"... adica o batere, urmata de o pliere, urmata de alte bateri si de alte plieri succesive.. toate la o anumita temperatura exacta si cu o forta atent controlata.. nu "la ochi" si nu "din experienta".

Api, alte vesti proaste: otelul damasc, nici nu e din Damasc (e din India) si reprezinta un material a carui reteta s-a pierdut definitiv prin 1920 in Rusia; Cea mai remarcabila realizare a procesului ramane sabia catana (care s-a pierdut si ea) din Japonia = 2,5mm grosime, imposibil de ciobit decat in lovitura puternica cu o alta catana, si flexibila pana la 90 de grade in indoire.. Otelurile damasc adevarate incep de la alegerea si pregatirea semifabricatului din care se vor executa. Sunt faze complexe ce dureaza ani de zile... in timpul lor aliajele fier carbon sunt "distilate" prin procese de alicire si returnari multiple, astfel incat sa se obtina un amestec continuu si fara impuritati, ori participari nedorite (crom, wolfram, vanadiu, etc).. Abia dupa ce avem barele astea brute incepe fabricarea sculei..

In prezent exista un concurs mondial bianual al familiilor de fierari traditionale (vreo 12 la numar) si cei care il tot castiga (niste evrei rusi) au produse incredibile... insa departe de damascul original. De asemenea si ei lucreaza dupa tehnologii proprii pe care le tin secret si le transmit doar din generatie in generatie..

Graansfors sunt niste banditi.. merg pe snobism si pe infatuare... Acum 40-50 de ani au si dat faliment (cu toata traditia aia de secole invocata) pentru ca pe vremea aia topoare se cumparau numai cei care le si intrebuintau intens iar rezultatele se vedeau in timp. Azi cand se achizitioneaza mai mult pentru a face poze si filme afacerea lor merge de minune. Pentru ca in procentul ala urias de bani pentru reclame (de care ti-am scris mai sus) sunt cuprinse si cadouri gratuite pentru furnizorii de continut.. ca sa apara cu ele si ca se se laude cu ele... si sa zica de trei ori pe clip ca sunt cele mai bune din lume.... Iar fraierii "pune botul"

Eu n-am gasit definitia forjei asa cum spui tu. Am gasit ca forja este deformarea metalului folosind forțe de compresiune si se potriveste cu ce sustin mascaricii deghizati in fierari de pe youtube. La fel si despre damasc. Nu e cum spui tu;

In tutorialele despre damasc sunt mereu prezentate aceleasi tehnici, ceea ce ma face sa cred ca asta si e metoda de obtinere.

Peste tot pe unde am cautat Fiskars vs Gransfors, Fiskars esa pe locul 2. Nu cred ca toti sunt cumparati sau ca toti mint.

Takuma, eu ti-am vorbit "de la catedra" pentru ca am studii de specialitate. Am absolvit o facultate unde aveam diagrama fier carbon in vreo patru cursuri diferite. In plus mi-a si placut si mi-am completat informatiile si dupa... M-am incercat si practic. Stiu exact despre ce vorbesc. Lumea pe care o invoci tu e contaminata de ignoranta si colporteaza numai prostii;

Forja e o metoda de omogenizare a granulelor din structura materialului, dar si un mod de a intervenii in modificarile de faza (cand vorbim de otel si de procesul "la cald"). Nu orice otel se poate supune unor tratamente termice de calire. Gransfors utilizeaza un material moale tocmai din acest motiv dublu: il poate omogeniza bine in faza premergatoare calirii, iar la calire se pot obtine duritati foarte mari. De aia, in imaginea de produs Gransfors arata mult mai tentant.. Isi si tine lama mai mult si mai bine decat Fiskars (ca asta ai vazut tu pe net). In doi trei ani de utilizare intensiva insa, toporul de la ei o sa fie mai prost decat Fiskars caci el pierde din calitati cu repeziciunea cu care e reascutit, iar celalalt ramane indiferent la asta.

Nu toti cei care fac comparatiile pro Gransfors sunt cumparati; doar majoritatea lor... sunt si foarte multi prostovani. Ca sa intelegi Fiskars iti trebuie insa ceva scoala si o experienta cu aceste unelte.

Genul de tehnologie intrebuintat de ei a atins apogeul cu aceasta scula:



.... care mizeaza totul pe sinterizarea unui otel extrem de dur si pe uniformizarea microscopica a muchei taietoare.... aici iar ti-ar fi necesare cunostinte din teoria ascutitului ca sa intelegi de ce un topor sharp stropuit pana la a taia foi de hratie, sau sa rada parul de pe brat, inseamna o alegere cat se poate de tembela..

Ia uite aici cum arata o lama de ras nou nouta, vazuta la microscopul electronic:

... si cam asa arata lama de la EL CHETE:

 adica macheta aia e mai ascutita decat o lama de ras ? Atunci de ce spui ca un cutit care e ascutit sa taie foi subtiri de hartie e o idee tampita ?

P.S. in benzinariile MOL e acum promotie la Fiskars

N-am zis de "un cutit"; am spus de "un topor"... insa e valabil si la cutit.

Cutitul ori toporul asadar, nu sunt pentru taiat hartie subtire si nici pentru barbierit... Ele sunt pentru alte treburi, iar pentru acele treburi o ascutire in exces strica. Asta este motivul pentru care sculele ce pot face incizii fine nu se reascut. Se inlocuiesc lamele (vezi cazul bisturielor al cutterului, al aparatelor de ras).

Ori de cate ori faci un tais de cutit sa functioneze brici, il deturnezi de la menirea sa si ii pui in nesiguranta integritatea. Lama ultra ascutita este foarte subtire si deci vulnerabila la ciobit, la tocit rapid in intrebuintarea pentru sarcini dure.. In plus pe zona mediana te poti regasi in miezul materialului, un loc in care calirea nu a ajuns decat partial.

El Chete nu e mai ascutita decat o lama de ras, fiindca are alt scop. Flancurile ascutisiului sunt foarte bine finisate pentru eliminarea bavurilor pe care le vezi la taisul din prima imagine al unei muchii superascutite. Nu ascuti mai mult decat trebuie, ci doar finisezi foarte atent ascutisul creat, eliminand cauzele ce pot degenera in defecte.

Inca o data: materialul ei este un otel ultradur si sinterizat (presat la temperaturi si presiuni foarte ridicate); ascutirea primara se efectueaza cu laseri, iar cea finala printr-un procedeu asemanator sablarii. E o tehnologie costisitoare si de aceea pretul unui asemenea exemplar ajunge la 300 usd.


***

Despre "damasc" mai subtire te rog... Daca tu aspiri la damascurile de pe net e treaba ta, insa sculele adevarate au putin in comun cu ce vezi tu acolo. Au fost descoperite in timpul unor confruntari armate din India pre evului mediu. Sabiile localnicilor taiau cu usurinta sabiile atacatorilor, treceau ca prin branza de armuri si scuturi. Fabricantii lor odata identificati au fost luati cu totul ca prada de razboi. O vreme au functionat in captivitate, dar au refuzat cu indaratnicie sa instruiasca ucenici din randul agresorilor.

Una dintre retetele verificate povesteste cum otelul topit era picurat in jgeaburi cu apa formand mici alice. Bilutele erau apoi amestecate cu boabe de porumb si date drept hrana la pasari. Ajungeau in pipota unde sucurile gastrice si framantarile nutritiei le imbogateau cu nitriti. Se taiau dupa o vreme 1000 de pasari se recuperau alicele de acum tratate... Rezultatul este o nitrurare naturala, ceva ce azi se obtine printr-o tehnologie sofisticata si in mediu protector.

Alicele ajungeau apoi lingou si treceau prin forja pe prag de culoare... Incepea baterea numai la o anumita nuanta de rosu a materialului incalzit... nuanta o cunostea singur maestrul fierar...

Lingourile forjate prin plieri succesive erau apoi lasate sa imbatraneasca natural.. stateau cativa ani intr-un loc ferit, sau treceau in altelier prin diverse alte procese.. scopul sederii era detensionarea interna a materialului.. iar prelucarile, daca se opta pentru ele, aveau ca scop tot o imbunatatire structurala.. Marii maestrii fierari stiau ca de asta depinde totul.. Azi, cu materialele disponibile in piata (foarte putin pretentioase si cu un standard de calitate destul de ridicat) nu mai ai nevoie sa stii cu precizie la ce temperatura exacta trebuie sa incepi sa ciocanesti metalul (daca e prea mare il strici, daca e prea mica il strici); E suficient doar sa stii ca peste punctul de transformare si nu foarte departe de el (o plaja destul de larga) poti sa obtii rezultate foarte apreciate de mascaricii deghizati in fierari de pe youtube... si ce-ti trebuie mai mult ??

ok, ok, ok. Hold your fire !!

Uite, saptamana trecuta am fost intr-un targ taranesc. Erau niste tigani care vindeau topoare facute de ei. Ca proba, loveau lama in lama sculele lor, cu scule cumparate din magazin. Era un topor nemtesc si unul italian, din ce scria pe etichete, si nu cred ca era facatura. Le facea franjuri scula tiganeasca.

Ideea e, daca am lovi un Gransfors cu un Fiskars, sau cu un El Chete, ce crezi ca s-ar intampla ? Dar sincer.

Interesant ! Testul asta e unul din carti: determinarea duritatii pe criteriul care zgarie pe care; Celelalte HRC sau HRB (duritate Rockwell, ori Brinell - HB sau BHN) se masoara prin amploarea dimensiunii amprentei unei bile de otel extra dur, sau a unui con de diamant, aplicata cu o forta precis calibrata.

Ce cred eu ca s-ar intampla ?

In confruntarea Grunsfors - Friskars, amandoua sculele ar capata urme. E de asteptat ca la o presiune mai mica, urma din lama toporului Friskars sa fie mai adanca si mai grava. La o sarcina aplicata dinamic (cu forta si din miscare) este foarte posibil ca Grunsfors sa se sparga. La incercarea prin presiune aplicata progresiv si constant.. timp de 2 minute... sau poate doar de unul singur.. Grunsfors va suferii considerabil mai mult.


In confruntarea Grunsfors - El Chete.. primul nu are nicio sansa in fata celui de al doilea, indiferent de proba. La El Chete - Friskars ar fi de asteptat ca la forta constanta aplicata in timp si lama El Chetei sa capete urme semnificative;

The Dude a scris:In confruntarea Grunsfors - El Chete.. primul nu are nicio sansa in fata celui de al doilea, indiferent de proba. La El Chete - Friskars ar fi de asteptat ca la forta constanta aplicata in timp si lama El Chetei sa capete urme semnificative;

Cu alte cuvinte friskars si elcheta sun mai bune decat grunsfors ? Asta vrei sa spui ?

M-am mai uitat pe net si trebuie sa marturisesc ca m-am cam pripit in afirmatii. Insa din ceea ce vad si aud lumea prefera grunsfors, iar de el chete nici nu a auzit. Desi in confruntarile dintre machetas si topoare, cam toti ar alege machetas... chair daca si-au cumparat topoare

Lumea de pe internet n-ar trebui sa fie un criteriu de apreciere definitorie... Si apoi depinde ce si unde cauti. Despre topoare si cutite eu ti-as recomanda sa consulti site-uri, vloguri, review-uri pe pagini dedicate metalurgiei si/sau prelucrarii metalelor (nu doar in ateliere de manufactura). Tot ce gasesti pe adventure, off gridd, life in wild si alte prostii sunt informatii contaminate de subiectivism si de publicitate sub forme foarte evoluate.

El Chete a investit dupa reteta explicata mai sus, strict in calitate si functionalitate. N-a dat bani pe reclame si de aia nu a auzit nimeni de ea (nu un el, ca e o machetas). E o tehnologie intr-o anume directie, una novatoare...

Oamenii apreciaza mchetele pentru ca sunt mai bune. De afisat te afisezi cu ce da mai bine in camera. Pentru o sumedenie de fraieri Grunsfors Bruk e un fel de loz castigator.. O carte de vizita. In jungla insa iei cu tine doar ce te poate ajuta sa supravietuiesti, ca nu e nimeni sa te admire. De aia toate populatiile din zone salbatice folosesc cu precadere astfel de cutite.

Importante promotii la aceste lanterne Olight

https://www.olightstore.ro/lanterna-frontala-olight-h2r-nova

Nu-s cele mai bune din lume, asa cum se pretind, insa sunt printre primele locuri ale clasamentului..

The Dude a scris:Importante promotii la aceste lanterne Olight

https://www.olightstore.ro/lanterna-frontala-olight-h2r-nova

Nu-s cele mai bune din lume, asa cum se pretind, insa sunt printre primele locuri ale clasamentului..

Dar cine ar fi pe primul loc in lume ?

Si ce parere ai tu despre SOG Knives ?

[quote="Takuma"]

The Dude a scris:Dar cine ar fi pe primul loc in lume ?

Nu cred sa existe vreun produs care sa raspunda tuturor cerintelor. Pe cea mai larga gama de domenii americanii au lanterne net superioare. Cred ca ei ocupa primele pozitii ale unui astfel de clasament.

Apoi pentru vanatoare, acolo unde Olight ridica mari pretentii, exista o firma ruseasca "Igor" sau ceva, care se pisa pe ei. Olight are lanterne spot care bat pana la 1000 de metri cu 2300 de lumeni sau pe acolo. Au autonomii mari si gabarit redus. Nu e foarte interesant pentru vanatoare. Igor are 20 000 lumeni pe care ii poate oferi numai pentru perioade scurte. Apoi are spot in spot, o raza mai mare de intensitate mai mica, cu o raza linie de mare putere. E ceea ce ai nevoie cand tragi noaptea. Nimeni nu sta cu lanterna aprinsa ca sa valorifice factorul autonomie. Vanatul se descopera cu aparate de vedere pe timp de noapte si apoi, pentru o scurta perioada (max. 1 min) lanterna ajuta la pozitionare iar spotul central la hipnotizarea piesei..

In plus, fata de toti concurentii sai posibili, Olight are preturi aberante, practicand acest comert cu substantiale reduceri care inseala si mint

Takuma a scris:Si ce parere ai tu despre SOG Knives ?

O parere in general buna. Stau mai slab cu alegerea otelului, dar il prelucreaza foarte bine si au preturi rezonabile, desi SOG detine in prezentare si un segment destinat celor cu pretentii si aere (ce socheaza prin costuri si prin publicitatea excesiva)