FIAT JUSTITIA ET PEREAT MUNDUS!

Conform lui Seneca, pretorul Piso condamnase un cetățean pentru omor, dar când să fie executat, apare în piață pretinsa victimă. Centurionul însărcinat cu execuția îl anunță pe Piso. Piso îl condamnă la moarte pe nevinovat pentru că exista deja o sentință capitală împotriva lui, pe centurion fiindcă nu executase ordinul, și pe pretinsa victimă întrucât a fost cauza morții a doi oameni nevinovați.

***

Avem următoarele elemente în această ecuație:

1. Aplicarea justiției sub orice formă.
2. Patru persoane implicate direct:
- pretorul care avea rol de legiuitor, comandant militar și judecător,
- cetățeanul nevinovat condamnat la moarte,  
- centurionul, care avea rolul de călău, fiind totodată comandant al unei fracții din armata romană și cu grad inferior pretorului
- pretinsa victimă.
3. Consecința nefastă a cetățeanului condamnat pe nedrept.
4. Consecința nefastă a centurionului că nu a executat un ordin venit din partea superiorului care a mers pe adevăr.
5. Consecința nefastă a pretinsei victimei care se constată că a provocat moartea a doi oameni nevinovați

Citatul, cu care am fost de acord, atunci când îmi căutam dreptatea lumească, s-a născut în sânul societății Romei imperiale și are la bază istorioara mai sus expusă.

Unii justițiabili, cu precădere victimele unor nelegiuiri care au statutul de parte vătămată în procesul penal, respectiv de reclamant în procesul civil, folosesc acest dicton.

Fiind o speță de o complexitate deosebită, pe care nu o înțeleg, sau o înțeleg prea puțin, aș vrea să știu părerile voastre cu privire la supremația justiției în detrimentul altor valori fundamentale precum viața sau adevărul și dacă dictonul "FIAT JUSTITIA ET PEREAT MUNDUS!" însemna dreptate, în contextul speței mai sus expuse.

...iar nu în ultimul rând dacă dictonul merită statutul de principiu, atunci când ai fost acuzat sau ți s-a încălcat un drept pe care-l ceri recuperat în instanțele de judecată.

DA !!... DREPTATEA TREBUIE SA TRIUMFE IN ORICE SITUATIE SI CU ORICE CONSECINTE. Din acest motiv, reprezentarea cea mai cunoscuta a zeitei justitiei este o statuie legata la ochi, ce tine in mana balanta.

Stupid.

Titanida Themis (tipa cu ochi bandajati) si pilda Pretorului Piso (in relatarea lui Seneca) sunt literalmente puse la zid de Immanuel Kant, in Perpetual Peace: A Philosophical Sketch (Pace perpetuă - 1795) care in schița filozofică mentionată, dastramă pur si simplu concceptul, ajungand de la "Să se facă dreptate, si dacă va fi sa piară lumea" la mult mai rationalului (prin ironie) Lasă ca justiția să domnească, chiar dacă toate rascoalele din lume ar trebui să piară din cauza ei".

Dreptul roman este depasit. Omenirea a avansat 2000 de ani adanc in civilizatie, tot timpul asta...
Asta inseamna un progres al intelegerii, echitatii si tolerantei..


Astfel intregul sistem juridic mondial actual este calat de ani buni pe directia contracararii oricarei eventuale greseli in exercitarea sa. Sa pedepsesti la moarte un criminal te poate face cel mult egalul său (... "ochi pentru ochi si dinte pentru dinte", legea Talionului Vechiul Testament, Biblia Crestina); Nu il va aduce inapoi pe cel ucis si nu va putea repara in vreun fel raul cauzat printre apropiati de pierderea sa. E un gest barbar, inutil si lipsit de umanitate; De aceea iertarea, pe caile caintei si/sau ale reeducari este/sunt o metoda superioara in efect ( .. "dacă primesti o palma, intoarce si celălalt obraz", invataturile lui Isus, Noul Testament, Biblia Crestina);

Gandeste-te putin citadin la talcul istorioarei FIAT JUSTITIA ET PEREAT MUNDUS: un om nevinovat putea fi executat printr-o eraoare grava; Astazi, asa ceva ar fi considerat cel mai mare esec posibil al oricarui act de judecata... Centurionul are dreptate sa coboare toporul in stanga buctucului si nu peste gatul celui asezat acolo. In schimbul acestei atitudini responsabile si profund corecte, teribilismul pierde nu una ci patru vieti, dintre care trei cu nevinovatia confirmata ...... dar in favoarea unui principiu... si ala echivoc.

Iti dai seama cata imbecilitate ??   .. Cata ipocrizie ?

Pentru ce crezi tu ca il poarta pe Dinca de la Caracal peste tot, in masini si sub escorta; il hranesc, il duc la doctor, ii dau sa nu sufere de sete si ii asigura test psihologic ?? Pentru ca vinovatia sa trebuie dovedita. ATENTIE !!, nici macar nu e suficient ce a recunoscut el (caci iata, ar putea fi un nebun aflat in plin delir).

Trebuie probate faptele (asumate sau imputate, in egala masura)..

Cel care ucide actioneaza de cele mai multe ori in caldura momentului, din impuls, aflat intr-o stare deosebita (in criza de nervi, sub influenta alcoolului, al drogurilor halucinogene, in afara controlului ori din diverse cauze biologice, al satisfacerii unor pofte trupesti, etc.); Cel care executa un condamnat, sau condamna la moarte un incriminat, actioneaza lucid, limpede, clar, programat. El nu e atat un justitiar, cat doar un altfel de asasin; iar avand in vedere faptul ca primul, beneficiaza macar de circumstante atenuante, al doilea poate invoca doar scuza unor cutume si a unor intelegeri prestabilite... ordinea sociala.. un termen atat de subiectiv si de controversat...

Nimeni nu ar trebui sa fie indreptatit sa curme viata cuiva, pentru ca nu exista nicio motivatie sustenabila pentru o asemenea fapta...

Parerea mea... a lui Kant si a altor ctorva milioane, miliarde, de indivizi care au facut ca mai peste tot in aceasta lume pedeapsa capitala sa fie abolita.

Discutiile astea s-au mai purtat pe aici.

Eu cred ca povestea lui Piso e doar asa, un fel de ideal ce ar trebui urmat, nu si aplicat in magistratura.

Articon a scris:DA !!... DREPTATEA TREBUIE SA TRIUMFE IN ORICE SITUATIE SI CU ORICE CONSECINTE. Din acest motiv, reprezentarea cea mai cunoscuta a zeitei justitiei este o statuie legata la ochi, ce tine in mana balanta.

Articon, Dreptatea despre care vorbim în speța de față numai dreptate nu se poate numi! Că dreptatea trebuie să triumfe în orice situație, asta rămâne văzut. Dacă primează sau nu în fața altor valori fundamentale, precum viața, libertatea, adevărul, pacea, iubirea...

Acea reprezentare a justiției este una mincinoasă, cel puțin în ceea ce înseamnă justiția pământească. Eu am caricaturizat-o într-un articol de pe blogul meu și am afirmat că aș vrea să văd live o cucoană legată la ochi, ținând cele două talere în mâna stângă și sabia confiscată, orbecăind ca proasta în timp ce eu îi pun piedică. Profesoarea mea care preda la Facultatea de Drept modulul de Justiție a întrebat către auditoriul din sală, dacă știm ce înseamnă portretizarea justiției printr-o femeie legată la ochi, iar eu i-am spus din capul locului că justiția e oarbă deși știam că înseamnă imparțialitatea. Balanța justiției e un cântar mincinos iar sabia din mâna zeiței Themis, de cele mai multe ori taie capul celui nevinovat, sau a celui care-și caută dreptatea în judecătorii și tribunale. Eu cred din toată inima în justiția divină, iar aceasta nu se realizează (doar) "pe lumea cealaltă", ci o văd cu ochii mei, că Cineva face ce trebuie, nu e necesară răzbunarea. Domnul a zis: Răzbunarea e a Mea!

Kavarna a scris:Discutiile astea s-au mai purtat pe aici.

Kavarna, lasă te rog un link, pentru că e foarte important pentru mine să înțeleg acest concept din discuțiile voastre.

Kavarna a scris:Eu cred ca povestea lui Piso e doar asa, un fel de ideal ce ar trebui urmat, nu si aplicat in magistratura.

N-ar trebui să fie nici măcar ideal. Deși sună frumos și nobil, acest "să fie dreptate de-ar fi să piară lumea" este un principiu care n-are legătură cu vreo valoare intrinsecă. Cum adică, ...de-ar fi să piară lumea?

The Dude a scris:Dreptul roman este depasit. Omenirea a avansat 2000 de ani adanc in civilizatie, tot timpul asta...
Asta inseamna un progres al intelegerii, echitatii si tolerantei..

 

The Dude a scris:Sa pedepsesti la moarte un criminal te poate face cel mult egalul său

Așa era atunci. O pedeapsă cu moartea pentru infracțiunea de omor din acele timpuri, e egală cu pedeapsa de 20 de ani din timpurile noastre. Asta în România. În SUA, am înțeles că mai sunt vreo 4 state unde pedeapsa capitală nu a fost abolită. Și vorbim de cea mai măreață națiune de pe glob.

The Dude a scris:"ochi pentru ochi si dinte pentru dinte", legea Talionului Vechiul Testament, Biblia Crestina

Aș spune că e Cartea sfântă a evreilor - Vechiul Testament.
Noul Testament are ca deviză, întoarce și obrazul celălalt, merge pe iertare, în timp ce prima religie a Cărții - iudaismul (prima religie monoteistă din lume) - merge pe răzbunare.
Sunt curios ce spune a treia (și ultima) religie a Cărții (islamul).

The Dude a scris:Gandeste-te putin citadin la talcul istorioarei FIAT JUSTITIA ET PEREAT MUNDUS: un om nevinovat putea fi executat printr-o eraoare grava; Astazi, asa ceva ar fi considerat cel mai mare esec posibil al oricarui act de judecata...

Perfect de acord, în dreptul românesc e principiul decât un om nevinovat la închisoare, mai bine 99 de vinovați în libertate.

The Dude a scris:Centurionul are dreptate sa coboare toporul in stanga buctucului si nu peste gatul celui asezat acolo. In schimbul acestei atitudini responsabile si profund corecte, teribilismul pierde nu una ci patru vieti, dintre care trei cu nevinovatia confirmata ......

Care e a patra viață pierdută în pilda lui Seneca? Îi avem pe cetățeanul nevinovat, pe centurionul care a mers pe calea adevărului, și pretinsa victimă care s-a dovedit a nu fi victimă, din moment ce a apărut în carne și oase în piața publică, și din a cărui cauză, pretorul l-a acuzat și condamnat la moarte pe acel cetățean..

A patra...? Îmi scapă mie ceva?

*****

The Dude a scris:Pentru ce crezi tu ca il poarta pe Dinca de la Caracal peste tot, in masini si sub escorta; il hranesc, il duc la doctor, ii dau sa nu sufere de sete si ii asigura test psihologic ??  ...  Pentru ca vinovatia sa trebuie dovedita  

.

Exact ce am menționat și eu cu acel principiu: Decât un nevinovat la închisoare, mai bine 99 de vinovați liberi. Asta e valoarea de libertate, care nu face subiectul acestui topic. Vinovăția trebuie dovedită cu probe irefutabile. Dar dacă punem în balanța justiției sau în oarece balanță, libertatea VS justiție, în ce parte va atârna talerul?

***

citadin a scris:O pedeapsă cu moartea pentru infracțiunea de omor din acele timpuri, e egală cu pedeapsa de 20 de ani din timpurile noastre. Asta în România.

Egala ca ce ?.. Ca valoare punitiva ? Nu m-as putea invoi cu asta. Sunt aproape convins ca pedeapsa cu moartea e mult mai usoara si cumva mai perversa decat 20 de ani la zbarna. Bine, ca aici intervin si conditiile regimului de detentie...

citadin a scris:În SUA, am înțeles că mai sunt vreo 4 state unde pedeapsa capitală nu a fost abolită. Și vorbim de cea mai măreață națiune de pe glob.

Nu e mareata in chestia asta. E chiar arierata... Ignora cu incapatanare niste realitati evidente si anume acelea ca sistemul practicat in statele ce au pastrat executia nu au imbunatatit cu nimic incidenta criminalitatii... si asta pe o perioada lunga de monitorizare statistica.

citadin a scris:Perfect de acord, în dreptul românesc e principiul decât un om nevinovat la închisoare, mai bine 99 de vinovați în libertate.

Foarte frumos principiu. Nu il stiam formulat astfel. A fost trecut in cartea zicerilor...  

The Dude a scris:Care e a patra viață pierdută în pilda lui Seneca? Îi avem pe cetățeanul nevinovat, pe centurionul care a mers pe calea adevărului, și pretinsa victimă care s-a dovedit a nu fi victimă, din moment ce a apărut în carne și oase în piața publică, și din a cărui cauză, pretorul l-a acuzat și condamnat la moarte pe acel cetățean..

Ar putea fi vorba de "pretinsa victima" care obligatoriu trebuie ca a fost antrenata la randul ei in colapsul intregului scandal, astfel escaladat. Imi imaginez cu mare greutate ca nu a fost cu nimic implicata. In fapt e vorba doar de o confuzie. Istorioara e preluata de Seneca, ea circuland anterior  intr-o varianta alternativa mult mai plauzibila: un om e condamnat pentru uciderea cuiva. Cand se citeste sentinta in piata publica, adevaratul vinovat macinat de remuscari isi recunoaste public fapta (care prin acest gest este automat gratiata de catre zei). In felul asta sunt patru vieti curmate: victima, criminalul, nevinovatul si calaul (din care trei inocente). Nu am reusit sa gasesc textul doveditor, insa stiu ca era intr-o antologie cu viata, obiceiurile, traditiile si regulile de functionare ale imepriului roman.

...scuze de confuzie...

Că suntem pe topicul politică (prin excelență imorală, trivială și josnică), discursul nostru e tangențial off-topic. Însă, din analiza mea, după ce am socotit, mi-a ieșit o împărțire care dă cu virgulă: Cei care aplică dictonul FIAT IUSTITIA/JUSTITIA ET PEREAS MUNDUS, aka Să fie dreptate de-ar fi să piară lumea, riscă să piară lumea lor.

Mi s-a întâmplat!, o să se întâmple din nou
Mie dacă nu mi-e greață, atunci mi-e rău.

Iar virgula după semnul exclamării nu e o dovadă că sunt agramat, ci doar sunt sigur, că după, mai e ceva...

Bine, rău?

...

Who knows? Trăim și vedem.